Sunt de puține zile în Vienna, însă nu pot să nu observ (mai mult sau mai puțin) că mizeria nu ține neapărat de rasă, nație sau mai stiu eu, ci de om. Ambele dovezi negative, după cum o indică și titlul, sunt în strânsă legătură cu marea companie producătoare de “mâncare” tip junk food.
Prima dată am rămas șocat în “filiala” “Mec”-ului din Alser Strasse, una destul de mare, unde mâncarea de pe jos și maioneza de pe mese cred că avea vechime de câteva zile. Angajații, în majoritate străini, sufereau (și probabil încă suferă) de sindromul “căscărilă” și de orbire în stadiu destul de avansat, având în vedere că din fața noastra au luat o tavă de pe masă, dar nu s-au sinchisit să strângă mizeriile din jurul ei sau de pe jos. La început m-am gândit că e un caz singular, însă m-am uitat mai bine prin încapere și cam aceeași situație pe jos și pe mese, în ciuda faptului că șeful de sală era destul de austriac la vedere…
A doua pățanie e destul de recentă, mai puțin de 24 de ore, eram în metrou și am asistat la o scena pe care nici frumoasa patrie românească nu mi-a oferit-o. O tânară mămică (austriacă 99%) cu doi copilași, unul de mână altul în cărucior. Ea, foarte neîngrijită, cu dreduri și alte chestii tipice, își hrănea pruncul (cel din cărucior) cu cartofi pai de la “mec”, și la un moment dat copilașul (probabil scârbit și el de așa grijă maternă) aruncă pe jos cartofii. Reacția mamei e una luată din manualele degradării și mizeriei umane de orice rasă: ia cartofii de pe jos, îi șterge de praf de fustă și îi bagă pe gât la copilaș…
În rest, mai mult aspecte pozitive, un oraș superb pe care îl descopăr în fiecare zi și care încântă prin arhitectură, istorie și multe altele. Îmi auto-urez succes și răbdare în noul drum pe care am pornit!
Cam așa aș putea să definesc priveliștea din centrul Aradului…Ieri am observat al treilea magazin “no name” de haine deschis în plin centrul orașului. Trec cu vederea peste produsele de tip “obor” pe care le comercializează, însă mi se pare penibil decorul, care lipsește cu desăvârșire, nu tu reclamă în ușă, nu tu un manechin de doamne-ajută în vitrină, în schimb plin de etichete A4 (vizibile de peste stradă) scrise cu carioca: “Super ofertă!!!! Blugi, de la 15 RON”, “Trei bluzițe la 20 RON!!!”, etc.
Mai rău e că un astfel de magazin nu e chiar de mărime mică, ci ditamai spațiul poluant într-un oraș frumos dar pe alocuri neîngrijit. Probabil cei în cauză își permit să plătească o chirie mare pentru un astfel de spațiu și pe chiriași îi doare fix în cot de domeniul de activitate al firmei plătitoare, însă aici ar fi decent să intervină autoritățiile, măcar pentru minimul de decență vizuală care mai există (sau nu) în acest oraș.
De cazinouri ce să mai spun…mă bucuram în urmă cu câteva luni de închiderea unei astfel de locații suspecte, dar oare ce s-a deschis în locul ei…nici mai mult, nici mai puțin decât un fascinant “templu” al modei descris în rândurile de mai sus. Probabil că astfel de locații sunt pe placul majorității, altfel nu îmi explic afluența aceasta de mizerie (umană și nu numai) și prost gust.
Mai este puțin mai mult de o lună până la așteptata “Peninsulă” de anul acesta, în special până la revenirea după aproximativ doi ani a trupei The Prodigy. Până atunci, o “mică” demonstrație a ceea ce face The Prodigy în anul 2009, performanța lor de la festivalul Rock ‘Em Ringdin acest an.
Rezultatul EXIT-ului meu din această țărișoară minunată era oricum apropiat de 100% chiar și înaintea acestei seri. Când nu mai ai posibilitatea nici măcar să mai alegi răul cel mai mic din toate relele, singurul lucru pe care îl mai poți spune e: Adiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiio!
“Era un băiat liniștit, respectos, nu bea alcool, un băiat model…”, “Noi îl cunoaștem ca fiind un băiat liniștit. De asemenea, parintii lui erau la fel, niste oameni cumsecade…”, “Era un băiat foarte liniștit. Mai veneau împreună pe la bar, mai beau câte un suc și râdeau. Parcă erau doi copii”, “Era băiat bun, saluta tot timpul. Nu făcea niciodată chefuri și nici nu am vazut persoane dubioase care să vină pe la el…”, etc.
Cam așa își exprimă stupefacția prietenii/vecinii/rudele/apropiații unei persoane care și-a măcelărit concubina, și-a înfipt toporul în tată, și-a executat colegii de școală în plină zi, și-a supus propriul copil la abuzuri sexuale, sau care s-a aruncat în plină zi (și în plin grup de studenți) de pe acoperișul facultății.
Mai în glumă, mai în serios, cam acesta este profilul psihopatului de astăzi: băiat/fată liniștit(ă), cumsecade, politicos, neconsumator de alcool,cu rezultate excelente la învățătură, model pentru cei din jur, ș.a.m.d.
Poate uneori nu suntem conștienți de aceste pericole invizibile și impredictibile ale societății, în majoritatea cazurilor mult mai periculoase și nebăgate în seamă. Poate ar trebui să reflectăm puțin și la cauzele acestor acțiuni, la ce îî determină pe acești oameni să acționeze și să se comporte într-un asemenea fel. Din păcate, în zilele noastre părintele este prea puțin preocupat de soarta și activitățiile propriului copil, preferă să îl trântească în fața calculatorului și să îl lase pe “acesta” să îl educe. Părintele e tot mai puțin părinte, consideră că și-a făcut datoria doar prin suportul financiar și material, însă uită de psihicul vulnerabil și înfluențabil al unui copil.
Cauze ar mai fi multe, nu sunt eu în măsură să fac o astfel de analiză, însă ar cam trebui să o facă persoanele care sunt în măsură.
Vând mixer Reloop IQ.2 + USB, aproape nou, folosit foarte putin. Garanția (din Timișoara) este valabilă până în luna noiembrie a acestui an. Predarea numai în Arad :)
Fest ‘n Vest este un nou blog pe care îl pornesc astăzi. După cum o spune și numele, acesta este dedicat în special evenimentelor muzicale dar și culturale din vestul țării. Acest blog va incerca să acopere mai multe genuri muzicale, atât consacrate cât și mai puțin cunoscute.
O secțiune a blog-ului va promova și evenimntele culturale, în special cele dedicate tinerilor. Nu am vrut să limitez aceste evenimente doar pentru zona vestică, aceasta oricum rămâne zona de bază a blog-ului, astfel am gândit secțiunea/categoria Fest ‘n Rest, care va fi dedicată evenimentelor din celelalte zone ale țării, însă parcurse limitat.
Ca obiectiv, sper ca în timp să reușesc să adun o echipă formată din colaboratori din cat mai multe orașe. Deocamdata s-au alăturat Bridge (Arad/București) și Delia S (Brașov) :).
Un alt blog pe care îl voi “lansa” în viitorul destul de apropiat este dnb.du, un blog despre genurile muzicale drum and bass și dubstep, însă mai multe detalii în curând.
Cred că e a doua sau a treia oară când site-ul unui post de televiziune destul de popular încearcă să atragă atenția (în special vizitatorilor căutători de “senzațional” și “otvisme” ) cu o “știre” cel puțin penibilă.
Nu o să le dau satisfacție postând o legătură spre fapta în cauză , ci am să vă spun că este vorba de o “știre” în genul: “Vedeta super-machiată-aranjată-plasticizată-devenită divă peste noapte X din nou (deci atenție că e serial) cu sfârcul la vedere”.
Dar știți cum e, cam ce se cere (și mai face și trafic/audiență) aia se dă, sau pe scurt: Așa știri, așa popor.
Mihăiță Calimente, deputatul PNL de Arad a demonstrat încă o dată că “mere treaba” în parlament, nu glumă. Felicitări pentru reacția tipică de parlamentar adormit la post, adică tot reporterul e de vină…Dacă tăcea…parlamentar rămânea, așa că… mă abțin.
Născut [din mamă româncă (olteancă - ardeleancă) și tată iordanian], alăptat și crescut în Arad(RO), din 25 Octombrie 1985…
Absolvent al Colegiului Național “Moise Nicoara” din Arad, promoția 2003…
Călător prin Politehnica Timișoreană, fiul risipitor se întoarce până la urmă pe plaiurile natale, unde urmează cursurile Facultății de Informatică din cadrul Universității de Vest “Vasile Goldiș”, al [...]more →
Recent Comments